INTERVIU VIDEO Liderul ONG-ului care a fost vreme de 35 de ani unul dintre cei mai virulenți adversari ai FSN-PSD: „Guvernul Ilie Bolojan a căzut prea târziu. PSD a avut dreptate să

INTERVIU VIDEO Liderul ONG-ului care a fost vreme de 35 de ani unul dintre cei mai virulenți adversari ai FSN-PSD: „Guvernul Ilie Bolojan a căzut prea târziu. PSD a avut dreptate să-l prăbuşească” Grupul de Dialog Social este prima organizaţie care a avansat numele lui Nicuşor Dan pentru Cotroceni, după anularea alegerilor prezidenţiale în 2024. Acum, profesorul universitar Vlad Alexandrescu, preşedintele ONG-ului, vorbeşte, într-un interviu pentru publicul HotNews, despre dezamăgirile primului an cu Nicuşor Dan, dar şi despre greşelile guvernului Ilie Bolojan. - Vlad Alexandrescu, preşedintele Grupului de Dialog Social, îi reproşează preşedintelui Nicuşor Dan că nu s-a delimitat suficient de ferm de legionarism şi spune că se aştepta ca el să fie „un educator al României”. - „Mi-ar fi plăcut ca primul gest, odată instalat ca președinte, să fi fost acela de a merge într-o clasă de gimnaziu și să țină o lecție de matematică. Să demonstreze o teoremă”, spune profesorul. - În interviu, evaluarea sa este mult mai dură în privinţa fostului Executiv, despre care spune că PSD a avut dreptate să-l prăbușească. Și explică de ce. „Guvernul Ilie Bolojan a căzut prea târziu”, afirmă Vlad Alexandrescu, care spune că România nu poate fi condusă ca o firmă şi că social-democrații au avut dreptate să provoace plecarea premierului. El vorbeşte, în interviul acordat HotNews, despre efectele tăierilor bugetare, conflictul dintre partidele pro-europene şi riscul ca aceste dispute să alimenteze în continuare creşterea suveraniştilor. - Vlad Alexandrescu este profesor la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti şi preşedinte al Grupului pentru Dialog Social. A fost ministru al Culturii, senator USR şi ambasador al României în Luxemburg. „Nicuşor Dan trebuie să fie o vitrină clară, cu geamurile curate” Hotnews: Domnule Vlad Alexandrescu, l-aţi susținut pe președintele Nicuşor Dan în campania electorală pentru că spunea că refuză spectacolul și alege construcția. Cum îl evaluați acum, la mai bine de un an de mandat: alege președintele o construcție politică sau o improvizație? Vlad Alexandrescu: E adevărat, Grupul pentru Dialog Social este organizația care l-a propus pe Nicuşor Dan pentru candidatura la președinția României. Și am făcut lucrul ăsta cu mare speranță și cu dorință de mai bine, pentru că îl cunoșteam, în primul rând, ca un actor al societății civile, pentru că știam că are principii de transparență, de integritate și pentru că nu provenea dintr-un partid politic. Mi s-a părut atunci că partidele trecuseră printr-un oarecare proces de uzură a încrederii, iar un președinte venit din societatea civilă ar putea să rupă acest cerc al neîncrederii, această suspiciune generalizată care planează, de fapt, asupra partidelor. Sigur, ulterior ne-am uitat și noi, ca toată lumea, la ce se întâmplă: cum și-a ales echipa de consilieri, care au fost primele declarații, primele gesturi politice ca președinte. Eu nu vreau să contribui la discursul urii din aceste zile şi nici să fac judecăţi radicale. Dar trebuie să pun unele lucruri: eu mă așteptam ca Nicușor Dan, odată devenit președinte, să fie un educator al României. – Un educator? – Un educator pentru că venea din societatea civilă, pentru că nu era un om politic, în accepțiunea clasică a cuvântului, pentru că este un om de știință. Poate că mi-ar fi plăcut ca primul gest, odată instalat ca președinte, să fi fost acela de a merge într-o clasă de gimnaziu și să țină o lecție de matematică. Să demonstreze o teoremă. Nu pentru că acest lucru ar fi avut o mare importanță pentru elevii aceia, deși cred că ar fi rămas și în memoria lor, ci pentru a arăta importanța educației şi a ştiinţei în România. Şi pentru a mai arăta şi o transparenţă totală. Cred că acesta e lucrul cel mai important: Nicuşor Dan trebuie să fie o vitrină clară. O vitrină pentru toată lumea. O vitrină cu geamurile curate. Și poate că nimic mai mult decât demonstrația unei teoreme nu poate fi mai transparent, mai curat. – Dar acesta e, totuşi, un scenariu ideal. Cum aţi privit acţiunile sale reale? – În loc de asta, am văzut alte gesturi. Dintre cele mai intime, o reculegere la Mănăstirea Sâmbăta. Am văzut aspecte din familia lui, ridicate în vitrina publică. Sigur, se poate înțelege această dorință de a te apropia cumva de toată lumea, de a asigura o vizibilitate în interiorul familiei, dar nu asta așteptam exact. Când spun un educator al României, mă gândesc și la unele aspecte istorice. Cred că unul din pericolele foarte importante în momentul de față este deriva către un naționalism agresiv, cu nuanțe nostalgice, foarte aproape de epoca legionară din anii ’30-’40 din România. De ce spune că Nicuşor Dan ar fi trebuit să condamne legionarismul – Dar preşedintele exprimă ideea „cordonului sanitar”, creat pentru a nu aduce partidele radicale la guvernare… – E foarte bine că face asta, dar cred că mai „sanitar” ar fi să se delimiteze explicit, ideologic, față de deriva legionară care amenință România. Au existat unele luări de poziție destul de inabile, din punctul ăsta de vedere, în care, după părerea mea, nu s-a delimitat suficient de legionarism. A spus că legionarismul a devenit toxic în momentul în care au apărut crime. Legionarismul este toxic ab origine. Pentru că – și ăsta e elementul fundamental în legionarism – nu poate fi despărțit de antisemitism, de rasism. Au existat destul derapaje antisemite, legionare, în ultimul an. Grave! La „Marşul Normalităţii”, o deputată în Parlamentul European a invocat, în mod repetat, figura lui Corneliu Zelea Codreanu. Acest lucru intre sub incidența legii penale! Dar, dincolo de o amendă sau de o măsură administrativă, care incumbă organelor de drept, e rolul președintelui României să spună că orice rechemare, orice nostalgie în spațiu public, asupra Mișcării Legionare, trebuie sancționată. El trebuie să spună asta ca atare. Președintele României are datoria să se delimiteze personal și să facă un apel în spațiu public ca acest lucru să nu se întâmple. Sigur, președintele nu are competențe în zona justiției, nu poate intenta procese. Dar modelează spațiul public. E foarte important ce spune. De aceea trebuie să fie o vitrină cu geamurile perfect clare. Pentru că lumea care se uită la televizor și vede declarațiile lui trebuie să înțeleagă o linie de conduită. Despre facultatea absolvită de Adrian Veştea: „Mi se pare trist” – Vorbiţi despre rolul de educator al unui preşedinte cunoscut pentru meritele sale academice, dar care l-a nominalizat drept premier pe Adrian Veştea, absolvent al uneia din cele mai slabe facultăţi… – Eu cred că nu s-a pus destul accentul în ultimul an asupra necesității educației, în ciuda faptului că toate partidele au afirmat asta în campania electorală. A pune educaţia pe primul loc înseamnă şi recunoaşterea sau valorizarea unor diplome bune, înseamnă mai mulţi bani alocaţi, înseamnă o anumită demnitate acordată meseriei de profesor. Şi aici cred că trebuie vorbit și de linia guvernamentală, pentru că, în momentul de faţă, în general, profesorii din România sunt foarte dezamăgiţi de linia guvernamentală. Spun asta pentru că n-aș arunca asupra președintelui Nicușor Dan o desconsiderare a nivelului de educație. Mai cu seamă că domnia a arătat excelență în ceea ce privește propria lui formare. Dar e un fel de consens în momentul de față în România, că diplomele nu contează. Deci faptul că dumnealui a ales un candidat la funcția de prim-ministru care n-are diplomele cele mai bune, până la urmă, e un lucru la fel ca toate celelalte. Așa cum face toată lumea. Mi se pare trist. (Adrian Veştea a absolvit Universitatea „George Barițiu” din Brașov, n.r.) Mi se pare trist și faptul că, în discuţiile din aceste zile, nu se vorbește de CV-uri. Se vorbește doar de persoane. Nu se vorbește de doctrină. Nu se vorbește de componenta de politici publice. Vă dați seama că, pentru lumea care alcătuiește această țară, lucrurile astea n-au nicio importanță. Cu ce schimbă viața unui om din provincie, într-un orășel mic din România, aceste susțineri simetrice sau asimetrice? Nu înseamnă nimic. Sunt zgomot, pur și simplu. În schimb, se poate vedea cu ce a schimbat viața fiecărui cetățean guvernarea Bolojan. – La ce vă referiţi? – E foarte evident că oamenii sunt mai săraci, că birurile sunt mai mari, că totul s-a scumpit. Cam o treime din bursele elevilor și ale studenților au dispărut, ajutoarele pentru persoanele cu dizabilități s-au micșorat, o bună parte din serviciile publice au dispărut. Am fost, weekendul trecut, la munte. Am aflat că salvamontiștii au fost loviți de reforma Bolojan. Nu mai există atâția salvamontiști câți erau. S-au comasat unități de salvamont, s-au dat afară persoane. Atunci când cazi într-o prăpastie în munții Bucegi, vrei să fii salvat. Nu se poate, că s-a tăiat din schemă. „Cred că domnul Bolojan a greşit” – Nu se putea altfel, susţine Ilie Bolojan. A fost nevoie de o reechilibrare bugetară ce putea fi făcută doar prin tăieri, urmând ca reforme mai serioase să fie şi ele puse în aplicare, doar că nu s-a putut, din cauza PSD, este mesajul care vine de la Palatul Victoria… – Eu cred că Guvernul Ilie Bolojan a căzut prea târziu. Cred că această politică a fost din start greșită – o spun foarte mulți economiști. Cred că PSD-ul a avut dreptate să-l prăbușească pe Bolojan, pentru că țara mergea într-o direcție greșită. Electoratul PSD-ului a dat semnale foarte clare, n-a fost vorba doar de câțiva lideri ai PSD-ului. Lumea era foarte nemulțumită. Deci, PSD-ul a acționat conform dorinței electoratului lui. Acest lucru nu trebuie să fie privit altfel decât este, ca o acțiune politică. Cred că domnul Bolojan a greșit. Cred că România nu poate fi condusă ca o firmă. Eu sunt profund în dezacord cu această teză. O firmă privată e condusă după un anumit set de reguli: dai afară nişte oameni care nu mai sunt buni, alţii sunt prea bătrâni şi nu-şi mai fac treaba, iei unii mai tineri. O țară are însă bătrâni, are bolnavi, are copii. Are servicii publice, care trebuie să fie de calitate. Asta nu înseamnă că Partidul Național Liberal nu poate să fie în continuare la putere. Dar cred că, într-adevăr, trebuie să-și schimbe politica. Faptul că acum partidele s-au radicalizat, că nu se înțeleg, că își fac atacuri la persoană nu ajută, evident, climatul politic. Și președintele Nicușor Dan e pus în niște situații imposibilă: să-i pună laolaltă, să facă o majoritate guvernamentală cât de cât stabilă. Cred că pe această ecuație încearcă el să o rezolve. De ce crede că partidele nu pot obliga parlamentarii cu privire la votul Guvernului – UDMR a recomandat parlamentarilor să voteze după propria conştiinţă, dar PNL şi USR au spus categoric: „Nu votăm guvernul Veştea”… – E dreptul lor. După cum spune Constituția României, mandatul unui parlamentar nu poate fi imperativ. Adică nu poate fi dictat de nimeni, nici măcar de conducerea partidului. Un parlamentar e ales de popor și dă socoteală celor care l-au ales. – În cazul PNL, avem o decizie a Biroului Naţionale, care spune că parlamentarii care vor vota vor fi excluși. – Asta este o bucătărie a lor internă. Eu vă spun că mandatul unui parlamentar nu poate fi imperativ. E un articol din Constituție și cred că orice instanță din România nu poate decât să aplice acest articol. – Suntem în așteptarea unui astfel de răspuns al unei instanței din România… – Acum, astea sunt treburile interne ale partidelor. Dar cred că apelul lui Nicușor Dan la crearea unei majorități parlamentare este rațional. Este necesar. Criticile pe care le-am adus țin mai degrabă de o anumită focalizare a lui în ultima vreme doar pe două direcții pe care le consideră prioritare – guvernare pro-occidentală și sustenabilitate economică. Mie mi se pare relativ îngust acest spectru. Trebuie să vorbim de integritate. Nicușor Dan a fost un actor important din societatea civilă care a luptat tot timpul pentru integritate și în asociațiile pe care le-a condus, şi la Primăria Capitalei. Trebuie să vorbim despre profesionalism. Despre doctrine. Lucrurile astea ţin de sănătatea unei societăţi. Cred că românii sunt interesaţi să aibă siguranţă, sentimentul că frontierele sunt apărate, că armata are dotările necesare, că suntem pe o linie europeană, nu un pion al Rusiei, că nu există spionaj în interiorul României în beneficiul unor puteri ostile. Astea sunt lucrurile care interesează. – Cine trebuie să se ocupe de lucrurile astea? – Un guvern cu susţinere parlamentară, cu nişte direcţii clare, sprijinit de oamenii cu conştiinţa clară din acest Parlament. – Un guvern pro-occidental sau pro-european? – Un guvern pro-european, pentru că facem parte din UE, care să se asigure şi de angajamentele faţă de SUA. E foarte clar rolul pe care îl jucăm deocamdată. „Acest lucru este de evitat” – Ce vă spune fotografia în care preşedintele stă la aceeaşi masă cu doi europarlamentari şi cu şeful SPP, Lucian Pahonţu? – Poate că s-a speculat prea mult această fotografie recentă. N-aș acorda foarte mare importanță acestui lucru. Președintele se poate vedea cu oricine. Lucrurile astea nu contează pentru români, în general. Ce contează este direcția, este încrederea, este sentimentul că România este guvernată și că problemele fundamentale sunt luate în considerare. Problema locuirii, de exemplu, e o problemă foarte serioasă. Problema sustenabilității, problema dezvoltării resurselor energetice. – Ce părere aveţi despre scenariul unei guvernări AUR, care ar face partidul să se erodeze? – Nu este o soluție și cred că președintele Nicușor Dan are dreptate să încerce să izoleze această formație politică de guvernare, de puterea efectivă. Ei au crescut pe fondul unei crize politice generate de partidele mainstream pe care, iată, n-au înțelepciunea să o aplaneze, să arate că se pot înțelege în favoarea românilor, că pot să asigură o guvernare stabilă și că pot să răspundă la această necesitate de predictibilitate pe care o au atât firmele, cât și cetățenii. Cu cât iau amploare aceste certuri, cu componente personale, partidele suveraniste vor crește. Ele nu trebuie să facă nimic ca să crească. Pentru că ele cresc prin dezamăgirea pe care celelalte partide o provoacă în fiecare zi. – Şi de ce să nu facă parte din guvernare? – Și în Franța, și în Germania, a existat o politică de izolare a partidelor extremiste. Pentru că, odată ce intră la guvernare, aceste partide îşi promovează oameni, promovează idei și normalizează un discurs extremist, rasist, antisemit. Un discurs profund diviziv, care se instalează încet, încet, în țară. Și, cum nivelul de educație, de cultură, de informaţie istorică în România nu este la cele mai înalte cote, acest lucru este de evitat.