Decizia „pe muchie de cuțit” a venit în miez de noapte. Ratingul de țară al României anunțat de Fitch

Decizia „pe muchie de cuțit” a venit în miez de noapte. Ratingul de țară al României anunțat de Fitch Agenţia Fitch a decis, în cursul nopții de vineri spre sâmbătă, să mențină ratingul României la „BBB-”, ultima treaptă recomandată investițiilor, țara noastră evitând astfel, la limită, să fie retrogradată la categoria „junk”, rezervată statelor considerate cu risc ridicat. „Agenția Fitch Ratings a confirmat ratingurile de risc de neplată pe termen lung ale emitenților (IDR) României la nivelul «BBB-», cu perspectivă negativă”, scrie în anunțul Fitch. Ratingul „BBB-” este acordat de către cele trei mari agenții de agenții de evaluare financiară pentru a arăta cât de sigur este să împrumuți bani unui stat, fiind ultimul calificativ din categoria recomandată investițiilor. O eventuală retrogradare la categoria „junk” ar fi putut îngreuna accesul statului la finanțare și ar fi crescut costurile de împrumut. Raportul Fitch evidențiază însă riscurile generate de incertitudinea politică, unul dintre principalele motive de îngrijorare pentru agenția de rating. Totodată , Fitch consideră că România își poate respecta ținta de deficit bugetar, de 6% din PIB în acest an, dar subliniază necesitatea continuării consolidării fiscale prin reducerea cheltuielilor publice. Raportul menționează și vulnerabilitățile legate de deficitul de cont curent. De asemenea, menținerea calificativului „BBB-” a fost susținută de intrările de fonduri europene. Raportul Fitch În raportul său, agenția Fitch explică: Ratingurile României sunt susținute de apartenența la UE și de fluxurile de capital aferente, care sprijină convergența veniturilor și accesul la finanțare externă. PIB-ul pe cap de locuitor și calitatea guvernanței se situează peste nivelul țărilor din categoria „BBB”. Aceste puncte forte sunt contrabalansate de deficitele bugetare și de cont curent (CAD) mari și persistente, de creșterea raportului datorie publică/PIB și a raportului datorie externă netă/PIB, de inflația ridicată și de o scenă politică internă din ce în ce mai fragmentată și polarizată. „Perspectiva negativă reflectă deteriorarea finanțelor publice din cauza deficitelor bugetare mari, deși în scădere, și a creșterii raportului datorie publică/PIB. Incertitudinea politică a crescut în urma prăbușirii guvernului de coaliție format din patru partide, în timp ce calea către o soluție rămâne neclară. Măsurile de consolidare au îmbunătățit perspectivele fiscale, dar rămân riscuri semnificative pe termen mediu din cauza provocărilor legate de implementare, a costurilor socio-economice ale măsurilor suplimentare și a considerentelor politice în perspectiva alegerilor parlamentare din 2028”, menționează raportul. Factorii-cheie ai ratingului Deficit în îmbunătățire, dar încă ridicat: Experții Fitch anticipează că deficitul public general al României se va reduce la 5,9% din PIB în 2026, sub ținta guvernului (6%), reflectând o execuție bugetară mai bună de la începutul anului până în prezent și o creștere preconizată a cheltuielilor de capital în a doua jumătate a anului 2026. Acest nivel este cu mult mai mic decât cel de 9,3% înregistrat în 2024, dar deficitul bugetar rămâne printre cele mai ridicate din categoria „BBB”. Deficitul de numerar s-a redus la 42 de miliarde de lei în prima jumătate a anului 2026 (2% din PIB-ul prognozat pentru 2026), de la 70 de miliarde de lei în prima jumătate a anului 2025. Veniturile au crescut, susținute de majorarea TVA-ului, în timp ce cheltuielile s-au menținut, în linii mari, stabile, reflectând înghețarea nominală a salariilor și a pensiilor. Investițiile au atins 36% din ținta anuală, iar gradul de execuție a proiectelor finanțate de UE s-a situat la 40%, reflectând caracterul sezonier al cheltuielilor și factori politici, precum aprobarea cu întârziere a bugetului pentru 2026. Creșterea incertitudinii politice: România rămâne fără guvern în urma destrămării coaliției de patru partide în mai 2026, după 10 luni de mandat. În opinia Fitch, acest lucru a deschis o perioadă potențial prelungită de riscuri politice și de politici publice, momentul formării, componența și stabilitatea unui nou guvern fiind extrem de incerte, pe fondul diviziunilor profunde dintre foștii parteneri de coaliție. Dinamica politică a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale dincolo de 2026 și a întârziat aprobarea reformelor restante din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (RRF), ceea ce ar putea duce la pierderea fondurilor. Ajustarea fiscală se va modera: Fitch se așteaptă ca reducerea deficitului să fie mai lentă după 2026, cu riscuri semnificative de deteriorare în perspectiva alegerilor parlamentare din 2028, având în vedere istoricul României de relaxare bugetară înaintea alegerilor, creșterea economică slabă, spațiul limitat pentru măsuri suplimentare de consolidare fiscală din cauza costurilor socio-economice ridicate și incertitudinea politică continuă. Analiștii agenției estimează că deficitul bugetar se va reduce treptat până la 5% în 2028, presupunând cheltuieli de capital mai reduse, după finalizarea Fondului de Redresare și Reziliență (RRF), precum și o reindexare modestă a pensiilor și a salariilor. Creșterea datoriei publice: Fitch prognozează că datoria publică generală raportată la PIB va crește la 64,5% până în 2028, de la 59,3% la sfârșitul anului 2025, depășind media prognozată pentru țările comparabile de 57,9%, și va continua să crească ulterior, deși într-un ritm mai lent. Agenția estimeză că excedentul primar de stabilizare a datoriei va fi de 0,1% în 2028, ceea ce implică faptul că va fi necesară o ajustare suplimentară de 1,5% din PIB pentru a stabiliza raportul datorie publică/PIB. Traiectoria datoriei este, de asemenea, vulnerabilă la deprecierea leului românesc, întrucât 53% din datoria publică este denominată în valută străină. Agenția mai preconizează că raportul dintre dobânzi și venituri va crește la 9,3% în 2028, de la 8% în 2025, ușor peste media prognozată pentru ratingul „BBB”, de 9,1%. Dezechilibre externe semnificative: Fitch estimează că deficitul de cont curent se va reduce doar treptat, ajungând la 6,7% din PIB până în 2028, de la 7,9% în 2025, în ciuda unor deficite bugetare mai mici, dar va rămâne totuși cu mult peste mediana prognozată pentru ratingul „BBB”, de 0,3%. Analiștii agenției se așteaptă ca intrările nete de investiții străine directe (ISD) să finanțeze doar 26%. Intrările de capital ar trebui să susțină stabilitatea rezervelor internaționale brute, dar Fitch prognozează că acoperirea plăților externe curente din rezerve va scădea la 4,6 luni în 2028, de la 5,2 luni în 2025, în mare măsură în concordanță cu mediana prognozată pentru ratingul „BBB”. Datoria externă netă va crește treptat către 32% din PIB până în 2028, de la 22,5% în 2025, un nivel semnificativ mai slab decât poziția de creditor redusă prognozată pentru țările cu rating „BBB”. Dependență ridicată de împrumuturile externe: Deficitele gemene semnificative ale României o fac să depindă puternic de finanțarea externă, expunând-o la fluctuațiile sentimentului pieței. Afluxurile semnificative de fonduri din UE, inclusiv finanțarea obișnuită din fondul de coeziune, granturile și împrumuturile din cadrul RRF, precum și prefinanțarea din mecanismul UE „Acțiunea pentru Securitatea Europei”, au redus nevoile de finanțare externă ale pieței în 2026. Împrumuturile de pe piață vor rămâne probabil la un nivel ridicat, întrucât deficitele bugetare mai mici sunt contrabalansate de scadențele crescânde ale datoriei externe și de fluxurile de fonduri din UE prognozate a fi mai reduse, pe care Fitch le estimează că se vor modera la 1,5% din PIB în perioada 2027-2028, în scădere de la 3,7% în 2026. Cu toate acestea, o execuție mai rapidă a investițiilor ar oferi un potențial de creștere a absorbției și, prin urmare, fluxuri mai mari de fonduri din UE. Contracție economică; Redresare treptată: Fitch estimează că economia României se va contracta cu 0,6% în 2026 (creștere medie de 0,3% în perioada 2024-2026), în ciuda creșterii investițiilor finanțate de UE, întrucât scăderea veniturilor reale disponibile și încrederea scăzută a consumatorilor reduc cheltuielile gospodăriilor, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu afectează cererea externă. Fitch se așteaptă ca creșterea PIB-ului real să se redreseze spre potențialul său de 2,3% în 2028, susținută de îmbunătățirea dinamicii salariilor reale și de o redresare a investițiilor din sectorul privat, care vor compensa parțial scăderea cheltuielilor de capital din sectorul public. Creșterea PIB-ului real va rămâne sub media prognozată pentru țările comparabile, de 2,7%. Inflație ridicată și persistentă: Inflația ridicată reprezintă un punct slab al ratingului, inflația medie anuală situându-se peste nivelul țărilor comparabile și, în mod constant, peste ținta de inflație a Băncii Naționale a României de 2,5% ± 1pp în ultimii ani. Deprecierea monedei și prețurile ridicate la energie au amplificat presiunile inflaționiste generate de majorarea cotei de TVA și de expirarea plafonului prețului energiei electrice în a doua jumătate a anului 2025, cauzând în mai 2026 creșterea IAPC global la 9,7% față de aceeași perioadă a anului precedent, de la 5,8% în iunie 2025. Fitch prognozează că inflația va înregistra o medie de 7,6% în 2026, în creștere față de 6,8% în 2025, înainte de a se modera la 3,8% în 2028. ESG – Guvernanță: România se situează la un nivel mediu în clasamentul WBGI, la percentila 62, ceea ce reflectă o istorie recentă de tranziții politice pașnice, un nivel moderat al drepturilor de participare la procesul politic, o capacitate instituțională moderată, un stat de drept bine consolidat și un nivel moderat de corupție. Sensibilități ale ratingului Factori care ar putea, individual sau colectiv, să conducă la o acțiune negativă de rating/retrogradare Finanțele publice: Eșecul punerii în aplicare a unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală care ar conduce la stabilizarea datoriei publice raportată la PIB pe termen mediu, din cauza, de exemplu, a unui impas politic prelungit care împiedică implementarea politicilor publice, afirmă Fitch în raport. Finanțe macro/externe: Dovezi privind efecte negative asupra finanțării externe și a lichidității sau asupra stabilității macroeconomice, generate de tensiuni politice accentuate sau de un deficit bugetar și un deficit de cont curent (CAD) dublu, care se mențin la niveluri ridicate. Factori care ar putea, individual sau colectiv, să conducă la o acțiune pozitivă de rating/o majorare a ratingului Finanțele publice: Încrederea că progresul constant în consolidarea fiscală va susține stabilizarea datoriei publice raportată la PIB pe termen mediu ar putea conduce la o revizuire a perspectivei la „Stabilă”. Finanțele externe: Reducerea îndatorării externe și a riscurilor legate de finanțarea externă, ca urmare a unei îmbunătățiri structurale a deficitului de cont curent. Ce spunea ministrul de Finanțe înaintea deciziei Discuțiile cu agențiile de evaluare financiară sunt foarte exigente, pentru că acestea nu analizează doar cifrele la zi, ci și stabilitatea politică și capacitatea țării de a continua reformele și de a menține direcția fiscal-bugetară asumată, a afirmat ministrul interimar de Finanțe, Alexandru Nazare, după ce s-a întâlnit, vineri, cu reprezentanții Moody’s. „Rating: discuții la foc continuu cu agențiile internaționale. Am continuat azi dialogul cu reprezentanții Moody’s, iar între timp așteptăm raportul Fitch din această seară. Am avut astăzi o discuție complexă cu reprezentanții agenției Moody’s, în cadrul evaluării în curs asupra României. Am prezentat și în acest context, cu rigoare, execuția bugetară, măsurile deja adoptate pentru reducerea deficitului, evoluția veniturilor și a cheltuielilor, reformele în implementare și planul de finanțare pentru perioada următoare. Discuțiile sunt foarte exigente, pentru că agențiile nu analizează doar cifrele la zi, ci și stabilitatea politică și capacitatea țării de a continua reformele de a menține direcția fiscal-bugetară asumată”, a scris Nazare, într-un mesaj publicat pe pagina lui de Facebook, cu câteva ore înainte de anunțarea decizie Fitch. Conform ministrului Finanțelor, din punct de vedere financiar, „România are argumente solide”: deficitul s-a redus semnificativ în primul semestru, veniturile au crescut, cheltuielile au fost ținute sub control, iar investițiile și fondurile europene continuă să susțină economia. În același timp, el a spus că în ultimele zile, formațiunile politice au tratat cu responsabilitate procesul legislativ de adoptare a proiectelor de reforme cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență, de care depind sume importante de bani pentru țara noastră. „Continuăm să apărăm cu maximă seriozitate poziția României și să demonstrăm cu toate argumentele disponibile că ajustarea fiscală produce rezultate. România trebuie să transmită, fără echivoc, stabilitate, coerență și responsabilitate”, a subliniat ministrul interimar al Finanțelor. Toate cele trei mari agenții de rating (S&P Global Ratings, Moody’s și Fitch) au o perspectivă „negativă” asociată ratingului suveran al României, ceea ce plasează țara noastră la un pas de un calificativ din categoria „junk” (nerecomandat pentru investiții). „O decizie pe muchie de cuțit” Decizia agenției Fitch era anticipată să fie una „pe muchie de cuțit”, potrivit consultantului financiar Adrian Negrescu. Negrescu avertiza că „vineri va fi o zi decisivă pentru România” – agenția Fitch urmează să anunțe dacă coboară ratingul României la categoria junk: „E o decizie pe muchie de cuțit, în ultima perioadă șansele de retrogradare crescând pe măsură ce criza politică s-a adâncit”. „Până acum o lună, experții străini priveau criza politică de la București ca pe o «ploaie de vară», o criză soft pe care o evaluau cu un risc mediu, convinși fiind că politicienii vor rezolva rapid problema. Timpul a trecut și, din păcate, indecizia de pe scena politică s-a accentuat, iar temerile experților au crescut, mai cu seamă că ideea alegerilor anticipate a trecut în prim-plan”, spunea economistul miercuri, într-o postare pe pagina lui de Facebook. Consultantul a explicat, astfel, că, pentru experții din agențiile de rating, înseamnă în esență o prelungire a indeciziei politice, a disoluției autorității guvernamentale, cu riscul de a deraia de la angajamentele privind reducerea deficitului bugetar. El a atras atenția, în context, că deși execuția bugetară pe primul semestru arată o îmbunătățire reală, deficitul scăzând la 41 de miliarde de lei, adică 2% din PIB, față de 69,8 miliarde de lei și 3,64% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut, experții agențiilor de rating se întreabă, în esență, dacă traiectoria pozitivă va putea fi menținută și în a doua parte a anului. „Să nu uităm că România a funcționat aproape tot primul trimestru fără buget aprobat. Inflația a fost mai mare decât cea prevăzută în buget, iar cheltuielile de capital finanțate național au fost reduse, ceea ce a influențat în sens pozitiv deficitul, dar a slăbit calitatea creșterii. Dincolo de deficit, un mare semn de întrebare îl reprezintă datoria publică. Planul fiscal pe șapte ani, agreat la nivel european, prevedea datoria generală a administrației publice la 55,7% din PIB în 2025, 58,5% în 2026 și 60,6% în 2027. Ultima traiectorie a Comisiei Europene arată 59,3%, 61,6% și 63,4%. Diferența persistentă de aproximativ 3 puncte procentuale din PIB afectează percepția agențiilor de rating legată de stabilizarea datoriei pe termen mediu”, a menționat Adrian Negrescu. Următoarea evaluare importantă pentru România este cea a Moody’s, așteptată pe 7 august. Cui aparțin agențiile de rating? Moody’s este o societate americană cotată și independentă, deținută în proporție de 13% de miliardarul Warren Buffett. Fitch aparține în majoritate societății franceze Fimalac, fondată de Marc Ladreit de Lacharrière și în proporție de 20% de grupul Hearst. Standard & Poor’s este deținută de editorul american McGraw-Hill Companies. Când Fitch atribuie un rating unei țări, procesul este riguros, confidențial și implică o combinație de analiză de date și dialog direct cu autoritățile naționale. Cum procedează Fitch Pregătirea și colectarea de date. Analiștii Fitch colectează și analizează o gamă largă de date: indicatori macroeconomici (PIB, inflație, șomaj), datoria publică, politicile fiscale, conturile externe, puterea instituțiilor, evoluții politice și reforme recente. Ei monitorizează rapoarte oficiale, tendințe de piață, surse de știri și analize ale terților. Întâlniri directe și discuții. Cine vine: De obicei, analistul principal responsabil pentru ratingul suveran (uneori alături de unul sau doi colegi) se ocupă de proces. Pentru ratinguri majore sau complexe, poate fi implicată o echipă restrânsă. Numărul exact nu este dezvăluit, dar este, de regulă, limitat la câțiva specialiști. Cu cine discută: Analiștii stabilesc întâlniri — în general o dată sau de două ori pe an, dar mai des în perioade cu risc crescut — cu principalii factori de decizie naționali: oficialii Ministerului Finanțelor, reprezentanți ai băncii centrale. Ocazional, alte agenții guvernamentale și experți economici, uneori, participanți importanți din piețele financiare sau economiști independenți Aceste întâlniri sunt ample și acoperă strategia fiscală, perspectiva economiei, sustenabilitatea datoriei, planurile de reformă ale guvernului, riscurile politice și provocările curente. Dialogul este deschis, dar confidențial. Analiza: După întâlniri, analistul principal elaborează o propunere de rating, bazată atât pe date statistice, cât și pe informații calitative rezultate din discuții. Ratingul este determinat conform criteriilor publicate de Fitch: performanță macroeconomică, soliditatea fiscală, eficiența instituțională, finanțe externe, risc politic și stabilitatea sectorului financiar. Decizia comitetului intern: Propunerea de rating este prezentată comitetului de rating suveran Fitch, alcătuit din analiști și factori de decizie cu experiență. Comitetul analizează propunerea, pune întrebări, dezbate și votează. Decizia se ia prin vot egal, reflectând expertiza și judecata colectivă. Pentru țările cu profil ridicat sau la modificări importante de rating, comitetul poate avea un număr mai mare de membri (uneori până la 20), în rest, este de obicei o echipă restrânsă. Publicarea ratingului: După o ultimă verificare, Fitch comunică decizia guvernului și publică un raport detaliat, explicând ratingul, perspectiva și raționamentul. Ce înseamnă fiecare notă a ratingului Investment Grade (Recomandat pentru investiții) – AAA Cel mai înalt calificativ. Indică o capacitate excepțională de a-și achita datoriile. Riscul de default este practic inexistent. Se acordă foarte rar și doar entităților/țarilor cu o economie stabilă, lichiditate excelentă și perspective extrem de solide. AA+ / AA / AA- -Foarte sigur. Capacitate foarte puternică de plată, dar puțin mai vulnerabilă decât AAA la schimbări neașteptate ale mediului economic sau politic. A+ / A / A- -Stabilă, dar moderat vulnerabilă. Capacitatea de plată este bună. Totuși, fluctuațiile economice sau adverse pot afecta mai rapid această categorie decât AA. BBB+ / BBB / BBB- -Ultimul nivel investment grade. Calitate medie, încă recomandat pentru investiții. Suficient de solid, dar este sensibil la evenimente economice negative sau pericole politice. Dacă ratingul scade sub BBB-, categoria devine „speculativă”. Speculative Grade („Junk” sau nerecomandat investițiilor) BB+ / BB / BB- – Speculativ, vulnerabil. O entitate cu acest rating se poate confrunta cu dificultăți semnificative în perioade de stres economic. Riscul de default este considerabil mai mare decât la investment grade. B+ / B / B- -Risc major de default. Entitățile se confruntă cu incertitudini financiare serioase. Situația se poate deteriora rapid dacă apar probleme economice interne sau externe. CCC+ / CCC / CCC- -Risc extrem de default. Capacitatea de plată depinde de condiții favorabile de piață. Orice șoc economic poate conduce direct la incapacitate de plată. Practic, default-ul e probabil. CC – Aproape de incapacitate de plată. Este foarte probabil ca emitentul să nu-și poată achita datoriile. Problemele sunt profunde și iminente. C -Default iminent sau deja produs. Practic nu mai există capacitate de plată, sau default-ul deja a început. Toți investitorii consideră datoria nerecuperabilă. RD (Restricted Default) -Default parțial. Emitentul nu a achitat una sau mai multe categorii de datorii, dar continuă să-și onoreze alte obligații. E considerat o etapă intermediară către default total. D -Default total. Emitentul nu-și mai achită niciuna dintre obligații. Toate datoriile sunt nerecuperabile. Este cel mai grav rating posibil. Plus (+) și minus (–): Arată gradul de diferențiere între ratingurile din aceeași literă. Exemplu: AA+ va fi mai bun decât AA și mai bun decât AA-. Român care scoate bani de la bancomat. FOTO: © Vlad Ispas | Dreamstime.com