„Cancerul nu trebuie să doară ca să existe”: Caz medical spectaculos la Brașov, rezolvat prin chirurgie robotică

„Cancerul nu trebuie să doară ca să existe”: Caz medical spectaculos la Brașov, rezolvat prin chirurgie robotică Dumitru Bulagea a mers la chirurg pentru o hernie. A aflat că are cancer de colon. Brașoveanul de 66 de ani nu avea niciun simptom care să-l avertizeze și nu făcuse niciodată o colonoscopie. O tomografie de rutină, cerută înainte de operația de hernie, a scos la iveală o tumoră malignă la nivelul colonului, descoperită, din fericire, într-un stadiu incipient. Dr. Decebal Fodor, medic chirurg la Spitalul Regina Maria Brașov, l-a operat pentru ambele afecțiuni, la doar trei zile distanță. Cazul lui nu este o excepție. Cancerul colorectal este al doilea cel mai frecvent tip de cancer din România, la ambele sexe, cu aproximativ 12.000 de cazuri noi în fiecare an. Depistat la timp, poate fi tratat cu succes în 90% dintre cazuri. Problema este că boala poate evolua mult timp în tăcere. Medicul și pacientul povestesc cum a fost descoperită și tratată la timp. O investigație de rutină care a schimbat prioritățile Nici prin cap nu-i trecea lui Dumitru Bulagea că ar putea avea cancer. Credea că problema lui de sănătate era cu totul alta. „Aveam dureri abdominale în partea dreaptă și am mers la medicul de familie, care mi-a dat o trimitere la chirurgie cu un diagnostic de hernie inghinală. Asta se întâmpla în iarna anului trecut”, povestește pacientul. A ales să se opereze la Spitalul Regina Maria din Brașov, la dr. Decebal Fodor. Nimic nu anunța ce avea să urmeze. În cadrul evaluării preoperatorii, medicul chirurg i-a recomandat pacientului să facă o tomografie computerizată abdomino-pelvină cu manevra Valsalva. Adică, o investigație inclusă în protocolul utilizat pentru evaluarea herniilor și planificarea intervențiilor asupra peretelui abdominal. „Îmi amintesc foarte bine cazul domnului Bulagea. A venit la mine pentru o hernie inghinală. Nu avea niciun simptom digestiv, nimic care să ne facă să ne gândim la un cancer de colon. Tomografia a confirmat hernia inghinală dreaptă, cu o dimensiune maximă de aproximativ 13,5 centimetri, care conținea țesut adipos și o porțiune de intestin, fără semne de ocluzie sau ischemie. Dar radiologul a identificat și o altă leziune: o formațiune polipoidă de aproximativ 3 centimetri la nivelul colonului sigmoid. Era o descoperire neașteptată, fără legătură cu motivul pentru care pacientul venise la consultație. În acel moment, prioritatea medicală s-a schimbat. Hernia a trecut pe locul doi. Trebuia să aflăm ce este acea formațiune”, explică chirurgul Decebal Fodor. Misiune de salvare: polipul care devenise deja malign Era nevoie de investigații suplimentare, astfel că pacientul a fost îndrumat către colonoscopie, efectuată de dr. Bogdan Popa. Investigația a evidențiat, la aproximativ 22 de centimetri de marginea anală, o formațiune tumorală care ocupa circa un sfert din lumenul intestinal. Medicul gastroenterolog a prelevat biopsii și a marcat endoscopic zona, pentru a facilita identificarea ei în timpul intervenției chirurgicale. În cadrul aceleiași colonoscopii au mai fost identificați și îndepărtați doi polipi, unul rectal și unul în colonul descendent. Examenul histopatologic al formațiunii a confirmat diagnosticul: adenocarcinom bine diferențiat, G1, dezvoltat pe un adenom tubular. Cu alte cuvinte, un polip al colonului suferise deja transformare malignă. „Colonoscopia și biopsia ne-au confirmat că era un cancer dezvoltat pe un polip. Vă dați seama, venise să își rezolve o hernie și afla că are cancer de colon. Partea bună era că investigațiile nu arătau metastaze. Aveam toate motivele să mergem mai departe cu un tratament chirurgical cu intenție curativă”, subliniază dr. Decebal Fodor. După confirmarea diagnosticului, au fost efectuate investigațiile pentru stabilirea extensiei bolii, adaugă specialistul: rezonanță magnetică abdominală și pelvină și tomografie computerizată toracică. Bilanțul nu a evidențiat metastaze. Acest rezultat a permis stabilirea indicației de tratament chirurgical oncologic. Intervenția cu robotul: îndepărtarea tumorii fără complicații La 20 mai 2025, Dumitru Bulagea a fost operat de dr. Decebal Fodor, pentru îndepărtarea tumorii maligne. „Am făcut o hemicolectomie stângă asistată robotic. A fost rezecat segmentul de colon care conținea tumora, împreună cu teritoriul limfoganglionar aferent, iar continuitatea tubului digestiv a fost restabilită printr-o anastomoză colorectală. Într-o astfel de intervenție, pentru mine contează foarte mult calitatea disecției, respectarea planurilor anatomice și o rezecție corectă din punct de vedere oncologic. Robotul îmi oferă instrumentele necesare pentru a face toate acestea cu precizie. Dar nu tehnologia trebuie să fie în centrul poveștii. Important este ce reușim să facem cu ajutorul ei pentru pacient”, explică medicul chirurg. Iar beneficiile unei astfel de intervenții nu au întârziat să apară. Evoluția postoperatorie a fost favorabilă. Stadiul I înseamnă șansa unei vindecări complete Examenul histopatologic definitiv al piesei operatorii a confirmat un adenocarcinom bine diferențiat, dezvoltat pe fondul unui adenom tubulo-vilos cu displazie de grad înalt. Tumora invadase submucoasa, dar nu ajunsese la nivelul stratului muscular al peretelui intestinal, explică specialistul. Clasificarea histopatologică a fost pT1N0, cu rezecție R0. Împreună cu bilanțul imagistic negativ pentru metastaze, rezultatul corespundea unui cancer de colon în stadiul I, punctează medicul chirurg: „Rezultatul histopatologic a confirmat un cancer în stadiul I. Tumora fusese rezecată complet, iar cei 12 ganglioni examinați erau negativi. Sunt rezultate pe care îți dorești să le primești după o operație oncologică. Pentru că înseamnă că am avut posibilitatea să intervenim la timp, înainte ca boala să ajungă într-un stadiu avansat.” Pentru cancerul de colon în stadiul I, rezecția chirurgicală este tratamentul standard, iar această categorie de boală este asociată cu un prognostic favorabil. Două intervenții în trei zile: „Medicul mi-a oferit liniște și încredere” La trei zile după intervenția robotică pentru cancerul de colon, Dumitru Bulagea a fost operat de același dr. Decebal Fodor și pentru hernie inghinală.„ Dr. Fodor este un medic cu totul deosebit. Ne-a explicat pas cu pas, pe înțelesul nostru, toate procedurile medicale pe care urmează să le facă. Am fost în multe spitale, dar un asemenea medic nu am întâlnit. Iar faptul că a comunicat cu noi, că ne-a explicat, ne-a oferit liniște și încredere”, susține pacientul. După cele două operații, evoluția lui Dumitru Bulagea a continuat să fie favorabilă. „Pacientul a rămas în supraveghere oncologică, iar bilanțurile efectuate ulterior au fost negative. Până în prezent, investigațiile de control nu au evidențiat recidiva bolii sau determinări secundare. Rezultatul este cu atât mai important cu cât, la momentul prezentării inițiale, pacientul nu avea niciun simptom care să îl avertizeze asupra existenței cancerului. Mă bucur pentru el. Și mă bucur că acea investigație ne-a dat posibilitatea să descoperim cancerul într-un moment în care am putut să îl tratăm. Dincolo de operații, de tehnologie și de tot ceea ce facem în sala de operație, asta contează pentru mine: să văd omul bine”, subliniază dr. Decebal Fodor. Limitările CT-ului și rolul norocului în diagnostic Un cancer colorectal poate fi identificat întâmplător în timpul unei investigații imagistice efectuate pentru o altă problemă medicală. „Totuși, nu există o probabilitate unică, aplicabilă tuturor pacienților care efectuează un CT pentru o hernie. Șansele de identificare depind de dimensiunea și aspectul leziunii, de protocolul imagistic și de interpretarea imaginilor. În cazul lui Dumitru Bulagea, formațiunea de aproximativ 3 centimetri a fost suficient de vizibilă pentru a ridica suspiciunea unei leziuni tumorale”, punctează chirurgul. Acesta mai spune că o tomografie abdominală obișnuită poate identifica anumite cancere colorectale, dar poate rata polipi și leziuni incipiente: „Prin urmare, examinarea CT pentru hernie nu poate înlocui screeningul colorectal sau colonoscopia atunci când aceasta este indicată. Manevra Valsalva este utilizată aici pentru evaluarea peretelui abdominal, nu pentru depistarea cancerului colorectal”. Cursa contra cronometru: de ce timpul schimbă totul Cancerul colorectal poate evolua o perioadă îndelungată fără simptome evidente. În lipsa screeningului, unele persoane ajung la diagnostic abia când apar manifestări sau complicații. Stadiul bolii la diagnostic este unul dintre principalii factori care influențează prognosticul. Potrivit datelor American Cancer Society, supraviețuirea relativă la cinci ani pentru cancerul de colon localizat este de aproximativ 91%. Aceasta scade la aproximativ 74% în cazul bolii cu extensie regională și la 13% atunci când există metastaze la distanță. Cifrele provin din date populaționale din Statele Unite și nu reprezintă probabilități individuale de vindecare. „În cazul lui Dumitru Bulagea, descoperirea într-un stadiu incipient a permis efectuarea unei rezecții complete, cu intenție curativă, iar evoluția ulterioară a fost favorabilă. Nu se poate ști cum ar fi evoluat boala dacă pacientul nu ar fi efectuat tomografia. Ceea ce se poate spune este că diagnosticul precoce a permis tratamentul înainte de identificarea unei extinderi ganglionare sau metastatice. Când descoperim un cancer de colon în stadiul I, vorbim despre o situație cu un prognostic foarte bun. Când îl descoperim după ce a dat metastaze, lucrurile se schimbă considerabil. De aceea, pentru mine, diagnosticul precoce este la fel de important ca operația. Putem avea la dispoziție cea mai avansată tehnologie, dar momentul în care descoperim boala poate schimba foarte mult ceea ce putem oferi pacientului.” Apelul chirurgului: Un polip depistat azi previne cancerul de mâine Pentru dr. Decebal Fodor, acest caz ilustrează importanța diagnosticului precoce și a unei evaluări medicale care nu se limitează exclusiv la problema pentru care pacientul solicită consultația. Dumitru Bulagea a venit la spital pentru o hernie, fără să știe că avea un cancer de colon. Investigația preoperatorie a identificat leziunea, colonoscopia a stabilit diagnosticul, iar intervenția chirurgicală a permis rezecția completă a tumorii. La peste un an de la operație, bilanțurile sale oncologice continuă să fie negative. „Dacă domnul Bulagea nu ar fi venit pentru hernie, nu știm când am fi descoperit cancerul. Poate peste câteva luni, poate peste câțiva ani. Nu avem cum să știm. Dar tocmai asta vreau să înțeleagă oamenii: un cancer de colon nu trebuie să doară ca să existe. Nu așteptați simptomele. Faceți investigațiile de prevenție la timp. Un polip descoperit astăzi poate însemna un cancer pe care nu va mai trebui să îl tratăm mâine”, atrage atenția dr. Decebal Fodor. Articol susținut de Regina Maria