Țara din UE în care administrația Trump se teme să finanțeze grupări MAGA

Țara din UE în care administrația Trump se teme să finanțeze grupări MAGA Un program american de granturi destinat organizațiilor care promovează prioritățile administrației Trump în Europa va exclude grupurile franceze din cauza sensibilităților legate de acuzațiile privind interferența străină înaintea alegerilor prezidențiale de anul viitor. O sursă a declarat pentru Reuters că decizia le-a fost deja comunicată oficialilor francezi. Situația pare să reflecte faptul că administrația de la Washington e îngrijorată că finanțarea unor organizații aliniate mișcării MAGA în Franța ar putea pune în pericol relațiile economice extinse dintre cele două țări. Administrația președintelui Trump a încercat să sprijine partidele de extremă dreapta din Europa, acuzând liderii centriști ai continentului că asistă pasivi la „dispariția civilizațională” a acestuia și „subminarea proceselor democratice”. Programul de granturi al Biroului pentru Democrație, Drepturile Omului și Muncă (DRL) din cadrul Departamentului de Stat al SUA oferă între un milion și 3 milioane de dolari organizațiilor care urmăresc „să consolideze și să dezvolte reziliența democratică, statul de drept, libertatea de exprimare și libertatea presei, precum și apărarea drepturilor omului în Europa”, potrivit ghidului de finanțare publicat de DRL în data de 13 iulie. Grupurile eligibile se pot axa de asemenea asupra „suveranității naționale, migrației, cenzurii și provocărilor legate de utilizarea abuzivă a instrumentelor juridice împotriva adversarilor”. Reacție furioasă a guvernului francez privind finanțarea MAGA în Europa Franța va organiza alegeri prezidențiale în primăvara anului viitor, un scrutin care i-ar putea aduce la putere pe Marine Le Pen și partidul său Adunarea Națională (RN), iar Parisul este din ce în ce mai îngrijorată de o posibilă ingerință a SUA. RN s-a angajat să promoveze o reformă constituțională menită să intensifice expulzările, să restricționeze acordarea cetățeniei, și să acorde cetățenilor francezi prioritate în accesul la serviciile publice. În iulie, la doar câteva zile după ce DRL a publicat anunțul privind finanțarea, ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot a reacționat furios pe X, scriind: „Franța și europenii nu vor tolera nicio tentativă de ingerință străină în procesele lor electorale, indiferent de unde provine aceasta”. Confirmare din Franța O altă sursă a Reuters, un solicitant francez de granturi puse la dispoziție de Washington, a confirmat separat că Departamentul de Stat refuză ofertele depuse de organizații din Franța. Acesta a afirmat că solicitase un milion de dolari pentru activitatea organizației sale în domeniul „inițiativelor împotriva cenzurii” și „pentru libertatea de exprimare”. Recent, i s-a comunicat că grupurile franceze vor fi excluse din cauza preocupărilor legate de interferența străină. Potrivit sursei respective, care a cerut protecția anonimatului, oficialii americani erau preocupați în mod special de faptul că activitățile finanțate de SUA ar putea intra în conflict cu un proiect de lege francez care ar consolida sancțiunile pentru dezinformarea online și ingerințele străine în procesele democratice. Proiectul de lege, susținut de guvernul francez și promovat într-un regim de urgență, se află în prezent în dezbaterea Senatului de la Paris. Sursa Reuters afirmă că, deși termenul-limită pentru acordarea granturilor, stabilit de Departamentul de Stat pentru luna august, organizația sa are în vedere să își mute sediul, eventual la Bruxelles, pentru a fi eligibilă pentru „oportunități de finanțare viitoare”. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a refuzat să răspundă dacă grupurile franceze sunt în prezent excluse, declarând că „programele sunt încă în curs de analiză activă”. „Nu comentăm discuțiile diplomatice private”, a adăugat acesta. Relațiile franco-americane, tot mai tensionate Deși mai mulți oficiali de rang înalt din cadrul Departamentului de Stat, aliniați mișcării MAGA, au încercat să adopte o poziție mai dură față de Franța în ceea ce privește libertatea de exprimare și reglementarea sectorului tehnologic, sursele Reuters afirmă că aceștia s-au lovit de opoziția altor demnitari americani. Cei din urmă se tem de repercusiuni negative asupra companiilor americane cu operațiuni semnificative în Franța. Statele Unite sunt principalul investitor străin al Franței, cu 107,9 miliarde de dolari investiți în economia franceză în 2024. Schimburile de bunuri și servicii între cele două țări s-au ridicat la 160,9 miliarde de dolari în anul respectiv, ultimul pentru care există date complete. Cu toate acestea, relațiile diplomatice se află la unul dintre cele mai scăzute niveluri din istoria recentă. Pe lângă problemele persistente privind taxele vamale, războiul din Iran și amenințările la adresa suveranității europene, administrața Trump nu a acreditat încă următorul ambasador al Franței la Washington, o mutare pusă pe seama criticilor publice formulate de Paris la adresa situației drepturilor omului din Statele Unite. Printre altele, oficialii francezi au fost iritați și de Charles Kushner, ambasadorul american la Paris. Acesta, tatăl lui Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, nu s-a prezentat de două ori la convocările adresate de autoritățile de la Paris în urma unor incidente diplomatice. Francezii au fost de asemenea nemulțumiți atunci când oficiali ai Departamentului de Stat au călătorit la Paris anul trecut pentru a o sprijini pe Marine Le Pen, după ce o instanță i-a interzis să ocupe funcții publice. Decizia respectivă a fost răsturnată în luna iulie a acestui an de o curte de apel.